Revoluţia din 1989 a reprezentat un punct de cotitură important atât pentru istoria modernă a României cât şi pentru drepturile şi libertăţile individuale. După acel moment s-a făcut trecerea de la cunoaşterea controlată şi zvonistică la cea liberă şi zvonistică. Înainte informaţiile erau cenzurate şi tot ceea ce se prezenta opiniei publice era cernut de către organele de partid. Era întreţinută inteenţionat o stare de incertitudine care ajuta partidul în conducerea ţării. În momentul de astazi lucrurile stau altfel: informaţia este liberă. Oricine poate accesa informaţia ca urmare a diversificării mijloacelor de informare.
Primul aspect pe care vreau să îl abordez este cel economic. În societatea de astăzi, recalificarea profesională este un lucru necesar c, ca modalitate de adaptare la piaţa forţei de muncp aflată într-o continuă schimbare.
Avansul ştiinţific si tehnologic revoluţionează întregul sat global. Nimeni nu se aştepta ca la finalul anilor 70, începutul anilor 80 să apară o nouă mână de lucru mult mai ieftină, fară salarii, fără greve, fără zile libere. Roboţii industriali folosiţi în industrie au creat una dintre problemele stringente ale generaţiei următoare: ce se va întâmpla cu forţa de muncă rămasă fără ocupaţie? Cum îşi va putea susţine existenţa? La o primă privire răspunsul este foarte complicat, dar în realitate nu este chiar aşa. Agenţiile naţionale pentru ocuparea forţei de muncă devvoltă programe de recalificare pentru toţi cei afectaţi de contracandidaţii mecanici, pentru că într-un final au nevoie de supravegherea omului. Acesta este numai un exemplu.
Apoi mai există cazul formării profesionale continue. În acest caz elementul de bază pentru reactualizarea şi completarea informaţiei îl reprezintă capacitatea de a face faţă concurenţei, de a fi la curent cu tehnicile şi strategiile contracandidaţilor pe piaţa economică. Pentru că într-un final să se ajungă la maximizarea profitului. Cel mai uşor acest fenimen se poate observa în cadrul marilor ompanii din diferite domenii. Acestea organizează periodic serii de cursuri pentru personalul angajat în care sunt abordate ultimele schimbări şi reorientări in ploitica de marketing ale companiilor concurente.
Al doile aspect pe care l-am sesizat este cel al cunoaşterii din punct de vedere civic. Informarea cu privire la drepturile şi obligaţiile cetăţeanului reprezintă esenţa pentru înţelegerea democraţiei. Din păcate o bună parte dintre români stau destul de prost la acest capitol. Timp de mai mulţi ani am fost membru în secţiile de votare. Am rămas uimit în momentul în care am văzut tineri care au venit pentru prima dată la vot şi care nu cunoşteau candidaţii, ca să nu mai vorbesc despre ideologia partidelor prezente la alegeri.
La final aş dori să menţionez componenta individuala a procesului de cunoaştere. Informaţia poate consolida poziţia unui individ în cadrul grupului. În aceste condiţii, individul va ajunge foarte uşor în ipostaza de lider şi formator de opinie. Aspectul emoţional nu este nici el exclus din ecuaţie. La o simplă observaţie empirică se poate constata tendinţa oamenilor într-o discuţie de a evita domeniile pe care nu le cunosc. Se poate naşte în aceste condiţii un sentiment de inferioritate care trebuie tratat doar cu mai multă informaţie.
Concluzionând, pot spune că indiferent de aspectele pe care am încercat să le diferenţiez mai sus, omul are nevoie de cunoaştere; societatea are nevoie de cunoaştere. Ea reprezintă elementul cheie care ajută individul să se adapteze la jungla cotidiană. Oricum privim situaţia, informaţia este cea mai puternică armă, şi cel care o deţine este un om puternic.
